Astăzi, informația este la un click distanță, ceea ce uneori ne ajută să devenim mai deștepți, mai ancorați în context, alteori ne face mai manipulabili. Bine în prima direcție, vulnerabili în cealaltă, dar pentru că Internetul este un instrument esențial în lumea modernă și parte integrantă a conversației, trebuie să continuăm să ne educăm cu privire la folosirea lui, pentru a capitaliza beneficiile oferite și a reduce riscurile asociate.
Internetul a schimbat în mod fundamental felul în care comunicăm, dar a și introdus în vocabularul nostru, cu voie, fără voie, termeni precum fake news, phishing sau spoofing. Despre conținutul generat artificial și despre cum ne putem proteja de fraude și înșelătorii digitale citești în continuare, în interviul realizat în exclusivitate cu Robert Nicolae Feraru, noul CEO al agenției de comunicare integrată Kooperativa 2.0, din numărul 15 al revistei trimestriale digitale de organizare, design și fine living, #OrDeLi.
OrDeLi: Cum ne putem proteja de conținutul fals și de fraudele de pe Internet?
Robert Nicolae Feraru, CEO Kooperativa 2.0: Cred că soluția împotriva deepfake-urilor pornește de la a fi sceptic. Zilnic dăm scroll printre tot felul de postări în social media, dar câte dintre ele sunt cu adevărat de încredere? Trebuie să fim conștienți de faptul că suntem expuși la deepfake în fiecare minut, iar orice informație cu care interacționăm ar trebui trecută prin filtrul propriei viziuni despre realitate și, evident, mai apoi verificat cu alte surse. Dacă nu avem backup-ul altor informații sau surse despre subiectul în cauză, ar cam trebui să ni se aprindă un beculeț.
Vorbim, practic, despre aceeași „igienă” digitală pe care este recomandat să o avem în cazul oricărui tip de fake news, nu neapărat generat cu AI. Este adevărat însă că lucrurile evoluează rapid în privința acestor tehnologii, iar diferențele dintre real și „creat cu AI” pot fi destul de greu de sesizat cu ochiul liber. În acest sens, platformele de Social Media deja încep să ia măsuri și marchează anumite postări ca fiind „realizate cu AI”. În următoarea perioadă sunt convins că vom vedea din ce în ce mai multe reglementări în această privință.
News versus fake news
OrDeLi: Cum le recunoaștem pe primele și cum ne protejăm de cele din urmă?
R.N.F.: Încă nu am ajuns la nivelul în care AI să creeze deepfake-uri pe care să nu le poți recunoaște. Chiar dacă tehnologiile emergente devin mai sofisticate, mai complexe, încă există diferențe subtile pe care să le putem observa. Iar aici mă întorc la ceea ce spuneam despre scepticism și atenția la detalii. Eu am terminat Facultatea de Jurnalism și am făcut din regula de aur a celor 3 surse un mod de a supraviețui în mediul digital. Dacă acestea nu se aliniază sau încă nu ne conving, atunci avem o problemă. Pe urmă, dacă tot nu suntem convinși, trebuie să ne uităm la detalii: mișcările gurii, clipirile nesincronizate sau expresii faciale ciudate. Acestea sunt de multe ori indicii care trădează genul acesta de conținut.
Primul pas atunci când vrem să ne asigurăm că ceea ce vedem este real? Din nou, verificarea sursei.
OrDeLi: La ce ar trebui să fie atent, înainte de toate, utilizatorul de internet?
R.N.F.: La informațiile personale pe care le introduce pe diferite site-uri care nu sunt deloc sigure. Cel mai bine ar fi să evităm ca acestea să ajungă la terți. Orice site securizat are un protocol în URL și un lacăt lângă adresa web, ceea ce ne sugerează că orice informație pe care o scriem este criptată, adică protejată și doar utilizatori autorizați pot avea acces la aceasta.
De asemenea, este bine să citească notificările despre acordarea permisiunilor la aplicații sau site-uri înainte de a le accepta. Unele dintre ele includ acces la locație, contacte sau chiar la microfonul dispozitivului, deși nu este nevoie de vreuna dintre ele. Dacă permisiunile solicitate nu sunt relevante pentru funcționalitatea aplicației, este recomandat să refuze accesul la datele respective. La fel, atunci când își creează un cont nou, cel mai bine este să folosească o parolă complexă, pe care nu a mai folosit-o vreodată. Combinațiile de litere mari, simboluri și cifre sunt mult mai greu de ghicit, ceea ce ne ajută să ne menținem toate conturile în siguranță.
OrDeLi: Conform statisticilor, s-au înmulțit schemele de spoofing. Pare a fi metoda preferată de înșelătorie online a zilelor noastre. Cum se diferențiază de phishing și cum facem să nu devenim victime?
R.N.F.: Ambele metode sunt extrem de periculoase atunci când discutăm despre mediul online, dar trebuie să fim atenți la modul prin care acționează fiecare. Spoofing-ul este o metodă prin care atacatorii își falsifică adresa de e-mail și creează impresia că mesajul aparține unei surse sigure. Cu toții am pățit măcar o dată să primim un mail care părea să fie de la o companie cunoscută sau de la un angajat al acelei companii, dar care, în realitate, era de fapt de la oameni care vor să obțină informații personale.
Spoofing versus Phising
În schimb, phishing-ul e mai mult o metodă care implică contactul direct cu persoana în cauză. Spre exemplu, primești un apel de la un număr pe care nu îl ai trecut în agendă și răspunzi ca să afli despre ce este vorba. În timpul discuției, îți sunt solicitate informații personale, fie că ne referim la detalii despre adresa la care locuiești, fie la coduri de securitate. De regulă, aceste informații nu trebuie să fie divulgate niciodată indiferent dacă vorbim despre mediul online sau offline.
Un lucru este cert:
Trebuie să evităm orice incident care ar putea compromite informațiile noastre personale. Cum facem asta? Cel mai important este să folosim o soluție de securitate antivirus pentru laptop / computer care să fie actualizată și să ne facem backup regulat. Atunci când nu suntem siguri de anumite informații pe care le primim, fie pe telefon, fie pe mail, este necesar să ne documentăm, pentru că acum totul este la un click distanță.
OrDeLi: La ce trenduri să ne așteptăm în 2025, în digital?
R.N.F.: 2025 vine cu câteva schimbări în peisajul digital, iar brandurile care vor ține pasul cu ele vor avea cel mai mult de câștigat. Inteligența artificială va rămâne în centrul atenției, nu doar pentru automatizarea proceselor, ci și pentru a oferi o experiență personalizată consumatorilor. Astfel, algoritmii AI vor permite brandurilor să ofere recomandări și conținut adaptate nevoilor și preferințelor fiecărui utilizator, ceea ce va conduce la o creștere considerabilă a loialității clienților.
Totodată, conținutul generat de utilizatori va câștiga și mai mult teren. Recomandările, recenziile și postările autentice vor contribui și mai mult la amplificarea încrederii în branduri. Aici, o strategie bună este încurajarea comunității să contribuie activ la imaginea brandului. Chiar și la nivelul videoclipurilor de tip long-form și short-form vom vedea o schimbare. Attention span-ul în social media durează 2,5 secunde și este important să-l captăm din prima. Ceea ce înseamnă că printre preferințele utilizatorilor se va încadra conținutul ce poate fi consumat rapid și care este ușor de distribuit.
—
Poate ți-ar mai plăcea să citești/vezi și:
- Organizarea cărților. Decor în care să citești cu și de plăcere
- Video: Podcast Cornel Ilie – Ai puțin timp?
- Video: 5 trucuri de organizare pe care le poate învăța un copil mic
—
Dacă ți-a fost de folos ce ai citit, intră și în cel mai mare grup cu idei de organizare din România (Diana Mihaila – Idei Organizare) și abonează-te la newsletter, pentru programe și oferte dedicate exclusiv membrilor. Mă găsești și pe Facebook și Instagram.
