Sunt multe lucruri care se pot spune și scrie despre organizare, acest blog stă mărturie! Valoarea acestora lucruri crește însă când perspectivele sunt complexe și diverse. Pentru că organizarea nu este doar cea portretizată de specialistul în acest domeniu, am invitat-o pe Cristina Carp să alăture viziunea sa de psihoterapeut abordării mele de professional organizer. Un articol cuprinzător și explicit despre organizare la exterior și interior.
*Articolul este disponibil și în nr. 15 al revistei digitale trimestriale de organizare, design și fine living, #OrDeLi.
A păstra o casă în ordine pare a fi o sarcină din ce în ce mai dificilă în ziua de azi. Și este firesc să fie astfel! Pe măsură ce locuințele devin mai mici, iar obiectele și hainele devin mai ieftine și mai ușor de achiziționat, acumularea de lucruri inutile și dezordinea devin din ce în ce mai împovărătoare. În plus, din pandemie, mulți dintre noi am început să lucrăm de acasă, iar impactul pe care acest aspect îl are asupra vieții de zi cu zi nu este unul de neglijat. Acum, în spațiile celor care muncesc remote sau hibrid se acumulează, suplimentar, obiecte profesionale – echipamente, articole de papetărie, dosare, fișe, documente ce trebuie organizate, stocate și păstrate în ordine. Ne este greu să separăm lucrurile de birou de cele personale și, în mintea noastră, viața privată se împletește tot mai mult cu cea profesională, fără a mai exista o delimitare clară. Lucru de natură să ne afecteze sănătatea emoțională pe termen lung.
În același timp, vorbim de un cerc vicios: nu doar modul în care arată spațiul personal are o influență asupra noastră, ci și viceversa: el reflectă ceea ce este la interior. De la stresul cotidian la epuizarea din burnout, de la anxietate la depresie, toate lasă o urmă vizibilă în exterior. Dacă ți se pare că traversezi o perioadă dificilă și nu mai ai energia pe care o aveai înainte pentru a te îngriji de spațiul tău personal, iar acest lucru durează de mai multă vreme, poate este timpul pentru o privire mai atentă la interior.
În fața ordinii și a curățeniei NU suntem egali!
Studiile arată că există ceea ce se numește ordine/ dezordine subiectivă, respectiv gradul perceput de fiecare persoană în parte, în funcție de o mulțime de variabile, printre care influențele sociale (părinții, cultura, cercul social, jobul etc.), dar și trăsăturile de personalitate (ex. extraversia, conștiinciozitatea, creativitatea, spiritul ludic, nevrotismul ș.a.m.d.). De pildă, o persoană foarte conștiincioasă, care se Spațiul nostru personal – și mă refer aici la orice spațiu de lucru sau de locuit asupra căruia ne-am pus și ne punem zilnic amprenta – spune foarte multe lucruri despre noi. Modul în care este împărțit și structurat, culorile și texturile folosite, tipul de organizare, gradul de încărcare, toate ”vorbesc” despre aspecte ale personalității noastre, despre modul în care gândim, despre moștenirea noastră culturală, dar și despre emoțiile sau stările care ne însoțesc cel mai des în viața noastră de zi cu zi. caracterizează printr-un simț înalt al datoriei, prin nevoia de reguli clare, perseverență și grad ridicat de disciplină va acorda mult mai multă atenție ordinii din spațiul personal decât o persoană cu scoruri mici la aceste capitole. În contrapartidă, imaginația și creativitatea pot fi asociate cu un interes scăzut pentru reguli, structură și spirit practic, dar și cu un ”ochi” mai bun pentru spații care impresionează vizual sau sunt ieșite din tipare.
Introvertit vs. extrovertit
O persoană introvertită este mai sensibilă la stimuli, prin urmare se poate simți mai copleșită de dezordine și haos decât o persoană extrovertită, care se încarcă cu energie atât de la contactul cu alte persoane, cât și de la varietatea de stimuli vizuali, auditivi, tactili, în lipsa cărora poate considera un spațiu anost și plictisitor. În plus, o persoană introvertită va prefera să își petreacă mare parte din timp singură, în spațiul său personal, acordându-i mai multă atenție, în timp ce o persoană extrovertită petrece mai mult timp în afara locuinței, socializând, ceea ce îi poate lăsa mai puțin timp și un interes redus pentru propria locuință.
Așadar, ceea ce considerăm a fi ordine este în mare parte subiectiv, dar, în aceleași timp, dezordinea percepută din jurul nostru (prin care înțelegem inabilitatea noastră de a găsi lucruri atunci când avem nevoie de ele, supraîncărcarea spațiului cu obiecte pe care nu le folosim ș.a.m.d.) ne poate influența semnificativ starea de spirit, productivitatea și chiar armonia din casă.
Studiile arată că un spațiu dezordonat și încărcat crește nivelul de stres, poate duce la dificultăți de concentrare prin faptul că ne suprastimulează cortexul vizual, ne afectează memoria, ne influențează negativ obiceiurile alimentare, poate avea o contribuție în tulburările de dispoziție prin influențarea nivelurilor de cortizol și poate reduce starea de bine, bucuria și sentimentul de siguranță. În plus, dezordinea ne poate afecta relațiile cu ceilalți, în special cu partenera/ul de cuplu, fie că este motivul certurilor ori expresia unei surse mai profunde de furie mocnită (devenind un simbol al stării în care se află relația).
Ordinea subiectivă. Beneficii pe care le aduce în viața noastră
Îmbunătățește memoria și concentrarea, atât prin reducerea stimulilor vizuali, cât și prin faptul că ne oferim o pauză necesară de la activități intelectuale și înalt cognitive ce necesită foarte multă atenție. De altfel, organizarea spațiului poate ajuta la organizarea ideilor și la îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor.
Sporește starea de bine și încrederea în sine. Ordinea și curățenia acționează ca o recompensă pentru mintea noastră, ca orice activitate încheiată cu succes. Practic, bifăm sau tăiem de pe listă o activitate rutinieră, iar asta ne aduce satisfacție.
Poate fi o formă de mindfulness. Dacă în timp ce facem curat ne concentrăm atenția pe activitatea în sine și pe simțurile noastre, ne putem ajuta creierul să rămână concentrat pe ”aici și acum”. Putem să ne îndreptăm atenția spre cum miroase o cameră aerisită, spre cum arată un spațiu eliberat de lucruri în exces sau spre cum se simte la atingere o farfurie ori o suprafață curată.
Mai mult timp pentru muzica, podcast-urile și cărțile preferate. Sarcinile casnice pot fi percepute ca un prilej de relaxare și/sau auto-dezvoltare.
Armonia în familie. Relațiile pot fi afectate negativ de dezordinea produsă de un partener prin faptul că celălalt se poate simți ignorat, neînțeles, neimportant ori supra-încărcat cu sarcina de a face mereu ordine după altcineva. Tocmai pentru că ordinea este o noțiune subiectivă este bine să discutați și să agreați în cuplu o soluție mulțumitoare pentru ambii parteneri.
Reduce anxietatea și stresul. Dezordinea ne poate face să simțim că viața noastră este scăpată de sub control. Când suntem înconjurați de haos, stive de haine, lucruri lăsate peste tot ne putem simți copleșiți și stresați de amploarea dezordinii, dar și a efortului pe care îl presupune eliberarea spațiului. Pe măsură ce sortăm bunurile și decidem ce păstrăm, donăm sau aruncăm, facem alegeri active cu privire la viața și spațiul nostru.
Beneficii pentru sănătate.
Un spațiu curat și aerisit ne poate feri de alergii și de afecțiuni din sfera ORL.
Ne ajută să rămânem în formă. A face curat presupune o activitate fizică de intensitate mică sau medie, numai bună pentru arderea grăsimilor. ”Mens sana in corpore sano”.
—
Poate ți-ar mai plăcea să citești/vezi și:
- Procrastinarea. Cum să nu mai lași pe mâine ce poți face azi
- Video: Podcast Cornel Ilie – Ai puțin timp?
- Interviu Mihai Toader Pasti. Cum poți avea o viață mai bună ÎntreVecini
—
Dacă ți-a fost de folos ce ai citit, intră și în cel mai mare grup cu idei de organizare din România (Diana Mihaila – Idei Organizare) și abonează-te la newsletter, pentru programe și oferte dedicate exclusiv membrilor. Mă găsești și pe Facebook și Instagram.
