Un tur in imagini prin Palatul Cotroceni

Nu există prea multe imagini cu interiorul Palatului Cotroceni și nici informații publice foarte precise cu privire la numărul încăperilor și destinația lor. Sunt însă câteva tururi virtuale pe site-ul Muzeului Național Cotroceni din care am făcut o serie de capturi din unghiuri ce mi s-au părut interesante.

Sursă foto: Muzeul Național Cotroceni

Pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor, muzeul se poate vizita. Pentru cei care nu vor ajunge acolo nici în acest an am pus împreună câteva date istorice, iar din pozele de pe site și capturi am alcătuit o galerie foto.

Istoria Palatului Cotroceni

Palatul Cotroceni, actualul sediu al Administrației Prezidențiale, are o poveste ce începe pe la 1679-1681, când domnitorul Șerban Cantacuzino întemeiază aici o mânăstire în stil baroc. Pentru asta el defrișează o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei.

Istoria sa este marcată și de domnia lui Barbu Dimitrie Știrbei (1849-1853, 1854-1856), care în 1851 îl transformă în reședință de vară după un amplu proces de modernizare. Tot el este cel care leagă edificiul de București printr-un drum ce avea să treacă pe lângă viitoare Grădină Botanică (ale cărei începuturi datează din 1860).

La Cotroceni și-a așezat tabăra și Tudor Vladimirescu, în 1821, iar Revoluția din 1848-1849 îşi are deznodământul aici, unde a și fost citită proclamaţia Înaltei Porţi.

În perioada lui Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării României, palatul capătând statut de reşedinţă oficială de nivel european ca urmare a lucrărilor și dotărilor făcute.

Urmează edificarea palatului princiar (1893-1895), ridicat de statul român şi destinat prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen.

După Marea Unire au fost făcute noi modificări și adăugiri de către arhitectul Grigore Cerchez, ce poartă și astăzi inconfundabila amprentă a Reginei Maria.

Din 1949 aici a funcționat Palatul Pionierilor. Grav afectat de cutremurul din 1977, Palatul a fost refăcut în mare parte. Tot atunci a fost ridicată și o aripă nouă, realizată de arh. N. Vlădescu, ce adăpostește actualul sediul al Administrației Prezidențiale a României.

Reprezentative pentru Palatul Cotroceni sunt curtea interioară, cuhnia fostei mănăstiri, pivnița mare cu spații medievale, Holul de Onoare, Sufrageria Germană, Salonul de Vânătoare, Salonul Florilor, Biblioteca Regelui Ferdinand, Salonul Cerchez, Salonul Oriental, Dormitorul Regina Maria, Salonul Empire şi Salonul Sheraton.

Curtea interioară

Sursă foto: Muzeul Național Cotroceni

Sursă foto: Muzeul Național Cotroceni

Conform documentelor oficiale, aceasta este poziționată la nord de casele domnești și la sud ce cele ale stareților. Biserica ctitorită de Șerban Cantacuzino se afla chiar în mijlocul curții interioare. Actuala construcție înglobează mai multe spații medievale la parter, păstrate în integritatea lor constructivă (cuhnia, trapeza, chiliile şi turnul clopotniţei), în vreme ce la subsol se găsesc pivniţa mare şi pivniţa mică.

Astăzi biserica veche nu mai există, însă pe vechea ei fundație a fost ridicată o alta, ce reintegrează elemente de pietrărie originală. Ea este inclusă în turul de vizitare al muzeului, iar pentru credincioşi este deschisă duminica şi în zilele de sărbătoare.

Holul de Onoare

Sursă foto: Muzeul Național Cotroceni

Pentru a ajunge în palat din curtea interioară trebuie să treci printr-o arcadă semicirculară, protejată de un baldachin de fier forjat cu motive ornamentale. Holul de Onoare este realizat în stil eclectic, specific sfârşitului de secol XIX și este inspirat de foyer-ul Operei Garnier, din Paris.