Cartea Marthei Stewart, ”Organizing – The Manual For Bringing Order To Your Life, Home & Routine”, m-a învățat lucruri noi despre felul în care se face depozitarea în frigider. Nu este doar o chestiune de creat secțiuni clare, ci de corelare a temperaturilor cu tipul produsului și cu termenul de valabilitate. Un mixt între elemente pe care dacă le iei în considerare, vei reduce inevitabil risipa alimentară. Din perspectiva sustenabilității, o bilă albă pentru noi. Din perspectiva organizării, mai mulți bani în portofel, căci tot ce ajunge la coș și nu este ambalaj, sunt bani aruncați la gunoi.
”Cele mai reci zone ale frigiderului sunt sertarul de jos și partea din spate a raftului superior sau a celui inferior, unde se află ventilatorul. Asta în timp ce ușile sunt zonele cu temperatura cea mai ridicată (în special, din cauza deschiderilor repetate)”.
Pentru a evita ca ouăle să absoarbă mirosuri, Martha recomandă să le păstrăm în ambalajul original, pe raftul cel mai de sus, unde temperatura este cea mai stabilă. Deci nu pe ușă, cum mulți o facem pentru că acolo sunt adesea puse suporturile cu care vine frigiderul. Tot sus ne sfătuiește să ținem și lactatele. Pe rafturile intermediare păstrăm mâncarea gătită, pe care o vom consuma la timp, în totalitate sau în proporție cât mai mare și dacă folosim recipiente transparente. Resturile pot sta și pe uși, tot din același considerent: le vedem mai ușor, le mâncăm mai repede.
Deoarece fructele pot grăbi alterarea legumelor, ele se stochează separat, dar în aceeași zonă de temperatură.
”Sertarul cel mai de jos al frigiderului, acolo unde este cea mai scăzută temperatură, este pentru carne. Depozitată aici nu va picura pe nici un alt aliment. Dacă modelul deținut nu are un astfel de sertar, carnea se poate pune pe o bucată de foaie de copt, pe raftul inferior. (…) Pe uși păstrăm produse cu termen extins de valabilitate, așa cum sunt condimentele și băuturile.”
O altă recomandare pe care o face mama trucurilor casnice și a organizării de pe continentul nord-american este să păstrăm separat produsele dulci de cele sărate, iar pe pungile resigilabile să scriem neapărat data congelării și termenul de valabilitate, plus detalii despre conținut.
Atât de la Martha în acest articol. Mai jos și alte idei referitoare la organizarea frigiderului:
- Pe rafturi sau pe ușă putem depozita în șir indian, de la mic la mare, produse din aceeași categorie. Sticlele care nu încap în picioare, le punem culcate, sub formă de piramidă, pentru mai multă stabilitate. Mare grijă ca dopurile să fie bine strânse. Sucul de roșii care fermentează are această putere ”magică” de a împinge dopul și a stropi totul în jur. La fel și socata ori mustul.
- Ne mai putem ajuta de platouri rotative pentru a depozita borcanele ce altfel rămân uitate prin spate (ex.: rândul cu borcane cu dulceață, rândul cu borcane cu murături etc.).
- Pentru mezelurile desfăcute putem folosi clești alimentari pentru a încetini procesul de alterare. În multe cazuri, ele se recomandă a fi consumate în 2-3 zile de la deschiderea ambalajului.
- Dacă ținem dietă sau gătim separat pentru cei mici, păstrăm totul pe același raft, în partea din față.
Am și un video pentru tine!
Video l-am filmat la un workshop de organizare a bucătăriei și proviziilor, ținut alături de Frosta România. Deci, frigiderul și congelatorul sunt ceva mai aerisite decât acasă. Asta a fost bine, că s-au văzut mai clar metodele propuse. Participantelor le-am vorbit și despre planul alimentar și despre pașii alcătuirii lui, astfel încât fluxul de gătit să se îmbunătățească pe toate palierele.
Pe blogul comunității cu idei de organizare, am încărcat și un model de plan alimentar în care să treci meniul săptămânii. Îl poți descărca gratuit de AICI.
—
Dacă ți-a fost de folos ce ai citit, intră și în cel mai mare grup cu idei de organizare din România (Diana Mihaila – Idei Organizare) și abonează-te la newsletter, pentru programe și oferte dedicate exclusiv membrilor. Mă găsești și pe Facebook și Instagram.
