Dacă aveați impresia că organizarea s-a inventat odată cu Marie Kondo și a ei metodă KonMari, am o veste să vă dau: în America se predau cursuri de home economics încă din anul 1868, la Iowa State College și aveau ca obiectiv transformarea aspectelor gospodărești în știință. În esență, se pornea de la ideea că aplicând principii împrumutate din știință și din management, gestionarea casei devenea mai eficientă. În timp, aceste cursuri au căpătat o dimensiune mult mai amplă, ajungând să includă aspecte ce țin de factorul uman, de designul interior sau de planificarea și programarea spațiului.
Doi dintre pionierii acestui domeniu au fost Frederick Winslow Taylor (1856-1915) și Henry L. Gantt (1861-1919).
Taylor a fost cel dintâi care a vorbit despre stabilirea principiilor de performanță și care a cercetat și determinat cum ar trebui să arate o zi de lucru, efectuând studii în spații profesionale ce au dus la diviziunea muncii prin împărțirea sarcinilor mari în mai multe mai mici (task management), iar Gantt este recunoscut pentru graficul pe care l-a inventat și care ajută la planificarea și evidențierea sarcinilor de lucru pe ore. El a dezvoltat conceptele de time management (gestionarea timpului), project management (gestionarea de proiecte) și workflow (flux de lucru). Deci aspecte ce țin de organizarea pe plan personal și profesional.
De altfel, elementele de organizare a mediului de lucru au legătură directă cu modul în care lumea a evoluat. Revoluția industrială a fost momentul în care s-a simțit întâia dată o nevoie stringentă de proceduri în baza cărora muncitorii să îți ducă sarcinile la bun sfârșit.
În 1933, prima doamnă a Americii, Eleanor Roosevelt, afirma: ”Pentru buna gestionare a treburilor casnice este necesară o pregătire cu background științific. Fata obișnuită din ziua de azi vrea să își păstreze locuința în ordine cu un minim de efort, iar pentru a reuși asta ea are nevoie de pregătire ce poate fi obținută urmând un curs bun de gospodărie (home economics)”.
La finalul anilor 80, amenajarea caselor într-o manieră cât mai confortabilă și eficientă, pentru a servi drept spațiu în care să te poți retrage pentru a te detașa de stresul cotidian, a luat o amploare uriașă. Oamenii au început să caute ajutor pentru a-și pregăti și organiza locuințele.
Printre pionerii secolului XX se numără și Martha Stewart, cea care a vorbit despre organizare nu ca despre o obișnuință zilnică, ci ca despre un hobby, ca despre ceva ce îți aduce plăcere.
Să fii eficientă și cu simț practic în timp ce depui eforturi pentru a-ți menține frumusețea a devenit un subiect frecvent în talk show-uri de televiziune precum cel al celebrei Oprah Winfrey.
De câți metri pătrați dispune un american
În vremurile noastre, locuințele americanilor sunt cu peste 90 mp mai mari decât în 1973, conform datelor Biroului de recensământ, iar spațiul de locuit per persoană aproape că s-a dublat. Însă, pe parcursul celor patru decade, prețul pe mp a rămas relativ constant, de circa 100-120 de dolari. (sursa – American Enterprise Institute)
Dimensiunea medie a casei americane. În 2015, dimensiunea medie a unei case noi a atins un nou record, de aprox. 250 metri pătrați. În termeni procentuali, vorbim de o creștere de 62% față de începutul anilor 70! După recesiunea din 2009, mărimea locuințelor a scăzut spre 200 mp.
Prin comparație, o casă medie din Japonia are 35 mp, o dovadă în plus că metoda KonMari este gândită pentru alte sisteme metrice, sociale și culturale.
Spațiul de locuit pentru o persoană. Comparativ cu 1973, când într-o gospodărie de dimensiuni medii trăiau 3,01 persoane, în intervalul 2013-2015 s-a stabilit un alt record, de 2,54 persoane/locuință. Și spațiul ce îi revine unui individ aproape că s-a dublat, de la circa 50 la aproape 100 mp.
Costul per mp pentru construcții noi. Conform cifrelor rezultate din statisticile de vânzare de locuințe, reiese că în ultimele patru decenii, prețul ajustat la inflație pentru mp a fost relativ stabil, puțin peste 100 de dolari.
Un studiu realizat de Huffpost.com, în anul 2015, a arătat că dezordinea le provoacă stres americanilor într-o proporție aproape egală cu grija plății facturilor. La fel, există cercetări ce vorbesc despre impactul pe care dezordinea îl are asupra minții oamenilor. De pildă, un mediu dezordonat influențează confortul psihic, ceea ce se traduce într-un nivel mai scăzut de satisfacție în viață (sursa), iar lipsa de ordine are impact asupra alegerilor pe care le facem. O cercetare din 2013 a arătat că spațiile ordonate conduc la opțiuni sănătoase. (sursa)
În concluzie, cum se organizează americanii?
Având în vedere că mulți dintre ei trăiesc în spații vaste este necesar să creeze zone cu funcționalități clare și compartimentări multiple. Necesitatea implementării de metode vine și din faptul că adesea dețin cantități impresionante de bunuri. Iar atunci când ai de stabilit un control al cantităților pe volume mari logistica este pe măsură.
De aceea vedem clipuri pe internet sau citim articole despre tot felul de coșuri, cutii, sisteme și organizatoare create pentru a păstra în ordine de la nasturi până la electrocasnice mari sau unelte. Americanilor le place ideea de living big și bigger is better. Iar asta se vede și în obsesia lor pentru dulapuri uriașe, frigidere imense sau mașini cât mai mari. Dar tocmai această filosofie de viață constituie o capcană. Pentru că atunci când ai la dispoziție sute de metri pătrați apare tendința de populare, uneori până la refuz.
—
Sper că informațiile de mai sus ți-au fost utile și că vei dori să le împărtășești și cu prietenii tăi. Dacă ești activ(ă) pe rețelele de socializare, intră te rog și pe pagina de Facebook a blogului și bifează sub butonul ”Urmărește” opțiunea ”Vezi mai întâi”. În felul acesta primești notificări la fiecare nou articol. E gratuit! La fel și pe grupul cu idei de organizare. 🙂
Iar dacă vrei să vezi ce clipuri mai public, abonează-te la canalul meu de Youtube. De acum înainte, multe articole se vor transforma și în conținut video.
