Stilul nostru de a călători nu s-a schimbat foarte tare de când a venit Alex, în toamna lui 2016. Ne obișnuisem deja să plecăm în vacanță cu bagaj puțin pentru a fi cât mai mobili. În America de Sud am fost cu rucsacul în spate, la fel și în Suedia, iar în Japonia cu două trolere mici.
Primele luni ca părinți călători au fost un pic altfel. A durat până când am învățat exact ce trebuie să luăm cu noi și ce nu. Când avea Alex aproape 3 luni, am plecat cu mașina plină să petrecem Revelionul. Am luat pătuțul, căruțul, haine, mâncare, jucării, de parcă mergeam în deșert. La fel și la 5 luni. 🙂 Apoi am zis STOP și am reconsiderat totul.
Ne-am dat seama că oriunde am fi, găsim scutece, șervețele umede și mâncare, deci nu are sens să cărăm mai mult decât ne trebuie pentru drum. Apoi am renunțat la patul pliabil, pentru că dormitul în trei este minunat! 🙂 Prima călătorie cu avionul a fost la Londra, la 7 luni. A urmat un tur prin Suedia la un an și o lună, iar în decembrie 2017, Honolulu, Hawaii.
În Hawaii, cu 2 bagaje de mână (55 x 40 x 20 cm)
Înainte de a-ți povesti despre bagaje, vreau să îți spun că drumul este doar o mică parte din experiență. Noi ne-am fixat bine treaba asta în minte și cele patru zboruri până la destinație nu ni s-au părut un calvar, așa cum încercau mulți să ne convingă că va fi. Ne-am asumat că Alex nu avea cum să doarmă în continuu, că va mai plânge și că se va plictisi. Dar în final aveam două săptămâni împreună, la capătul lumii, într-o destinație la care visam de ani și ani de zile.
Dar oricât de pregătiți psihic eram, să fi așteptat bagaj de cală de câteva ori, ar fi însemnat să ținem copilul pe loc minute bune și s-ar fi plictisit, i-ar fi fost foame, ar fi plâns… Așa că am ales varianta bagajelor de mână, cele pe care le acceptă toate companiile de linie în cabină. În felul acesta ne-am mișcat rapid de la o poartă la alta și am știut cât timp avem să îl hrănim, să îl schimbă, să ne jucăm cu el.
Drumul de dus l-am făcut în două zile. Pentru că biletul spre Honolulu se forma din Manchester, am zburat acolo cu o zi înainte (București – Eindhoven, Eindhoven – Manchester). Nu există cursa directă din București, așa că am căutat varianta cu cea mai scurtă escală, sub două ore. Ne-am cazat la un hotel de lângă aeroport, deci am eliminat trezitul cu mult timp înainte și transportul, iar a doua zi a început marea aventură. Pe cursa spre Toronto am avut șansa de a sta chiar pe primul rând, acolo unde bebelușii primesc coșuri speciale pentru dormit. Din 13 ore, Alex a dormit vreo 6-7. Mulțumitor! În restul timpului a mâncat, ne-am jucat cu el, l-am plimbat pe culoare și s-a împrietenit cu alți pasageri. Știți câți părinți și bunici s-au oferit să îl distreze în tot acest timp? Mulți, foarte mulți! Pentru că odată ce au copii, unii oameni chiar înțeleg cât de mult îl ajută pe un părinte să îl lași să urce primul în avion, să îi dai o mână de ajutor cu bagajele și să arunci măcar un zâmbet omului mic. Nu generalizăm, dar experiențele noastre de până acum au fost preponderent bune. De plâns a plâns puțin, în special când de pregăteam de aterizare. Iar în timpul zborului nu cred că a deranjat prea mult, pentru că lumea stătea în general cu căști și se uita la filme. Dar, sigur, este o apreciere subiectivă.
După o altă escală scurtă, ne-am îmbarcat din Toronto către Honolulu, iar din zborul de aproape 6 ore, vreo 4 le-a dormit. Pe tranzit, am folosit o manduca să îl transportăm rapid. Nu am avut cărucior cu noi, dar am cumpărat unul tip umbrelă de la destinație. Cei mai bine investiți 30 de dolari. 🙂
Ce au conținut bagajele
Bagajul l-am gândit un pic dinainte. Am alcătuit ținute, am combinat piese vestimentare între ele, astfel încât aceeași fustă să o pot îmbrăca mai mult de o singură dată, iar rochiile să poată fi purtate și cu tricou peste, să arate altfel. Pentru că am călătorit în decembrie, singurele haine groase au fost cele de pe noi.
Eu cu Adrian am împărțit o valiză, iar în a doua am pus hainele lui Alex și pungi cu încălțări. Bonus a fost rucsacul cu scutece, mâncare și apă, dar acela trece oricum în orice aeroport. În tranzit, fiecare avea câte un troler și în față sau spate rucsacul ori copilul în manduca. 🙂
Am ales să nu îmi iau geantă de umăr pentru că mi-ar fi căzut tot timpul și m-ar fi încurcat atâta drum. Așa că am împăturit printre haine o sacoșă de pânză pe care o luam la plajă. Când ne plimbam mai mult sau făceam cumpărături foloseam rucsacul.
În prima zi la destinație ne-am aprovizionat cu scutece, mâncare, lapte și ce am considerat că ne mai trebuie pentru întreaga familie. Am optat să ne cazăm într-un aparthotel pentru a aveam bucătărie, în cazul în care doream să îi gătim ceva lui Alex și spălătorie și uscătorie, dar pe acestea nu le-am folosit. Am clătit eu de nisip câteva lucruri și le-am uscat pe terasa noastră.
Bagajul lui Adrian
- 5 tricouri
- 4 cămăși
- 2 bermude
- 1 pereche de jeans
- 1 curea
- 1 șort de baie
- 1 pereche de șlapi
- Lenjerie de corp + șosete
Bagajul meu
- 2 rochii
- 2 fuste
- 5 tricouri
- 1 cămașă jeans
- 1 pereche jeans
- 1 pereche șlapi
- 1 costum de baie
- 1 șal/pareo
- 1 curea
- Lenjerie de corp + șosete
Bagajul lui Alex
- 1 salopetă jeans
- 4 bermude
- 5 tricouri
- 3 body
- 1 pereche espadrile
- 2 perechi jeans
- 2 bluze mânecă lungă
Ce am avut cu noi în avion
Chiar dacă aveam bagajele cu noi tot timpul, nu am vrut să fie nevoie să le deschidem pe durata călătoriei. Așa că am pus în rucsacul lui Alex mâncare specială de bebeluși, apă, lapte, scutece și haine de schimb pentru el, iar noi am ales să ne îmbrăcăm în straturi. 🙂 Practic, fiecare a purtat câte un tricou, o cămașă și un pulover pe sub geacă, jeans și pantofi sport. Pentru divertisment, am avut jucăria preferată, un Mickey Mouse, o mănușă cu animale și o tabletă. Documentele și banii le-am avut într-o borsetă, tot pentru a avea acces rapid la ele.
Pe post de concluzie 🙂
Pentru noi funcționează acest stil de a călători, dar, desigur, el nu poate fi considerat universal valabil. Alegem destinații sigure și confortabile, fără însă a avea prea multe bătăi de cap cu bagajele. Ne plimbăm mult, vizităm mult, deci tocurile pentru mine sunt o raritate în vacanțe. Prefer o pereche de balerini frumoși pe care să îi asortez la o rochie potrivită și pentru o seară la restaurant. Ambele ocupă puțin loc în valiză. 🙂
Vacanța aceasta a fost testul nostru suprem. Acum simt că pot merge oriunde cu copilul, fără să mi se pară greu. De aș scăpa și de anxietatea pe care mi-o dă zburatul…
Despre tot felul de soluții de organizare a timpului, casei sau biroului poți citi AICI. Sunt professional organizer, deci scriu constant despre lucrurile acestea. 🙂
Poate ți-ar mai plăcea să citești și:
7 reguli de făcut bagajul într-o manieră eficientă
Cum despachetăm hainele la destinație și ce facem cu hainele murdare
Sper că informațiile de mai sus ți-au fost utile și că vei dori să le împărtășești și cu prietenii tăi. Dacă ești activ(ă) pe rețelele de socializare, intră te rog și pe pagina de Facebook a blogului și bifează sub butonul ”Urmărește” opțiunea ”Vezi mai întâi”. În felul acesta primești notificări la fiecare nou articol.
